Ingerul Mortii - Cap. I

“Ingerul mortii”

“… strabati Stix-ul in tacere

Cerberul latra…

Infernul te asteapta…”

Cap. I – Ingerul mortii

            Doi tineri au fugit in lume lasand totul in urma lor, parintii lor nefiind de acord cu casnicia lor. Cei doi locuiau intr-o casuta la marginea unei lagune. In spatele casei era o padure din care noaptea se auzeau lupi urland. Sarah era o femeie frumoasa, cu ochi albastri, harnica, careia ii placea foarte mult sa se plimbe prin padure. Ce-si dorea cel mai mult era un copil. Johnny e un barbat viteaz, muncitor, isi iubeste foarte mult sotia, dorinta lui fiind aceea de a duce o viata mai buna.

Intr-o zi de vara, Sarah se scalda in laguna, iar John era plecat la pescuit. Trei vanatori au trecut pe la locuinta lor in vizita. Vazand-o pe tanara frumoasa ce se scalda au devenit niste bestii fara oprire. Unul dintre cei trei a strigat-o pe Sarah sa iasa din apa, iar ceilalti doi au asteptat in casuta ei. Sarah l-a intrebat pe acel vanator ce dorea, insa el nu spunea nimic. Johnny a vazut-o pe Sarah ca a iesit din apa si l-a vazut si pe acel vanator care se indrepta spre casuta.

-         Scuzati-ma, domnisoara! spuse Henry

-         Ce doriti?

-         Ati vazut un om inalt si mai solid, nu a trecut cumva pe aici? O intreba el pentru a o atrage in casa.

-         Nu! Eu si sotul meu locuim aici, cu ce va pot ajuta?

-         Poate ca a intrat in casa, ma duc sa vad.

-         Dati-mi voie sa va conduc!

-         Saraaaah! striga Johnny

-         Se pare ca nu e nimeni aici, zise Henry

-         Ce faceti? Dati-mi drumul! Johnny!!! urla Sarah cu disperare

Cei trei vanatori vor sa profite de ea, prima data au batut-o, apoi au incercat ceva mai rau. Johnny a intrat repede in casa si l-a apucat pe unul dintre vanatori, scotandu-l afara. Sarah era vanata la fata si plangea de durere. Ceilalti doi au incercat sa fuga, dar Johnny i-a prins si i-a batut bine, ducandu-i apoi in padure, legandu-i de pom si lasandu-i acolo. Johnny era nervos si inconstient cand i-a vazut ca ii faceau rau sotiei sale, asa ca lupii ii vor lua pe cei doi vanatori ca prada. Al treilea reusi sa scape. Seara, Sarah avea cosmaruri, tipa in vise, se zbatea cu toata puterea… Johnny era langa ea, o imbratisa si ii spunea ca totul va fi bine.

A doua zi, Sarah nu iesea din casuta, Johnny era foarte ingrijorat. Dupa-amiaza cand Johnny a venit de la pescuit a gasit-o pe Sarah intinsa pe jos.

-         Sarah, ce ai patit? o intreba Johnny

El o ridica cu grija si a pus-o in pat. Avea febra. Johnny nu stia de unde sa faca rost de medicamente, asa ca a ingrijit-o cum a stiut el. Johnny nu se misca deloc de langa ea, ii pazea somnul si avea grija ca maine sa se simta mai bine. Dimineata Johnny a vazut ca Sarah se simtea mult mai bine, ea propunandu-i sa plece undeva departe de laguna, dar Johnny refuza. Zile, saptamani si luni intregi au trecut. Sarah intr-o seara a avut in vis ciudat. Visa o fetita care se tot plimba pe marginea lagunei cu flori uscate in mana, inconjurata de lupi. Sange ii curgea din maini si din picioare, era ranita, iar lupii erau flamanzi. Sarah s-a trezit speriata si tipand. Johnny nu stia ce s-a intamplat cu ea, incercand s-o calmeze.

-         Johnny, salveaz-o!

-         Calmeaza-te, a fost doar un vis urat…

-         O sa o raneasca, ajut-o!

-         Sarah, pe cine? Cine e in pericol??

-         Fetita de pe malul lagunei va fi mancata de lupi!

-         Stai linistita, nu e nici o fetita, a fost doar un vis urat.

Sarah si-a dat seama ca era insarcinata, dar nu avea curaj sa ii spuna sotului ei de teama ca nu va putea pastra copilul si ar fi fost greu de intretinut. Ea statea si se gandea cum ar fi fost daca ar fi plecat departe, insa Johnny tot refuza. Sarah cauta lemne pentru foc si cateva lucrusoare simple pentru copil. Hainutele insa vor fi greu de gasit. Burta ii crestea, lunile treceau repede, Johnny pana la urma dandu-si seama ca vor avea un copil, dar nu ii reprosa nimic, sperand doar ca va fi un baietel. Sarah presimtea ca era un baietel, dar se inselase. La nastere a fost cel mai greu, sotul ei a ajutat-o, erau foarte departe de ceilalti oameni, nimeni nu putea sa ii ajute. Sarah a dat nastere unei fetite, grasuta si frumusica. Johnny, vazand ca e fetita, a hotarat sa plece in zori cu familia lui undeva unde ar fi putut sa le ofere o viata mai buna.

-         Draga mea, vom pleca in zori departe… spuse Johnny

-         Esti sigur de aceasta decizie?

-         Da, trebuie sa o ducem pe micuta Amy mai aproape de oameni, nu vreau sa traiasca aici in padure, sa creasca in salbaticie.

-         Trebuie sa gasim o masina…

-         Vom gasi una, acum dormi la loc si nu o lasa singura deloc pe micuta noastra.

Johnny a cautat toata noaptea o masina, undeva la vale era o masina mai veche  si a incercat sa o repare. El s-a intors dupa scumpa lui sotie si fetita sa si cei trei au pornit la drum. Timp de trei zile tot mergeau, micuta Amy avea nevoie de hainute curate si mancare. Johnny a zarit o ferma la cativa kilometri distanta de ei. Au oprit la acea ferma si au cautat pe cineva sa ii ajute. La acea ferma se aflau doi batrani, casatoriti de 26 de ani, ei i-au ascultat pe Johnny si Sarah, i-au vazut cu un copil in brate si neajutorati, asa ca au decis sa ii primeasca la ferma lor. Domnul Fonster i-a oferit o slujba lui Johnny.

-         La ce te pricepi, tinere? spuse domnul Fonster

-         Pot sa lucrez orice, invat repede. raspunse Johnny

-         Daca esti un baiat puternic si muncitor as putea avea nevoie de ajutorul tau pe la ferma.

-         Multumesc mult, domnule Fonster!

Domnul Fonster era un batran de 82 de ani, nu se stia cand va veni timpul pentru a plecat intr-o calatorie, departe de aceasta lume. Asa ca el si sotia sa, Doamna Fonster, au hotarat sa le lase tinerilor ferma. Ei nu aveau copii si nici o persoana care sa ii ingrijeasca. Dar Dumnezeu i-a trimis pe acei tineri. Insa fetita lor le va da bataie mare de cap, cand va creste mai mare. Nu va fi o fetita ca celelalte, va fi diferita si va face numai lucruri rele. Amy e un inger pe dinafara, insa un demon pe dinauntru. Cei din jur ar trebui sa se fereasca de ea pentru ca aduce … moartea.

Dupa multi ani …

Amy avea 7 ani, ea s-a obisnuit la ferma si cu parintii ei, dar ceva nu ii convenea. Intr-o zi s-a dus la domnul Fonster si a vorbit cu el.

-         Imi sunteti ca un bunic, imi va parea rau ca o sa muriti asa de repede, spuse Amy

-         Ce tot spui, micuto?

-         O sa va sufocati…

-         Johnny, Sarah, veniti repede!!! striga domnul Fonster

-         Ce s-a intamplat? raspunse Sarah. Amy, ce ai mai spus de data asta?

-         Am spus doar adevarul, mama!

-         Domnule Fonster, ne scuzati un minut, fetita are o imaginatie bogata…

-         Amy, explica-ne, ce aveai de gand sa faci?

-         Mama, tata, daca nu il duceti acum pe domnul Fonster la spital o sa moara!

-         Amy, el se simte foarte bine, te rog sa te duci sa iti ceri scuze!

-         Esti pedepsita si vei sta in camera ta pana diseara.

-         Nu sunteti corecti, nu ma duc niciunde in afara de camera mea! striga Amy nervoasa.

-         Amy! striga Johnny

-         Las-o, e tare confuza, nici ea nu mai stie ce spune.

-         O sa moara si apoi veti urma si voi…

Amy a mers in camera ei si a trantit usa. S-a pus in pat si se gandea timp de cateva ore la ultimele minute care se scurgeau din viata batranului Fonster. Seara, toti s-au adunat la masa, Amy s-a asezat frumos si fara sa scoata un cuvant. Ceilalti au inceput sa manance in liniste pana cand au ajuns la desert. Domnul Fonster s-a simtit rau, nu putea sa respire si s-a prabusit. Toti s-au ridicat de la masa pentru a-l ajuta. Amy statea linistita pe scaunul ei, serioasa, doar il privea cum statea intins pe jos. Doamna Fonster a sunat repede la un doctor.

-         Amy, unde crezi ca te duci? striga Johnny nervos…

-         Las-o, nu e vina ei! spuse Sarah

-         Vedeti daca nu m-ati ascultat? Eu v-am spus ca va muri!

Johnny si-a pierdut controlul si a lovit-o pe Amy. Amy nervoasa striga din toata puterea ei:

-         Tu o sa urmezi, te asigur de asta!

Sarah a ramas mirata cand a auzit ce a spus despre tatal ei care a crescut-o. Doamna Fonster a avut cel mai mult de suferit, ii era frica sa nu pateasca si ea ceva.

Dupa doua luni, Sarah a inscris-o pe Amy la scoala, a plecat in sat sa vada unde se afla o scoala. Amy stia sa citeasca si sa scrie, invatatoarea ei s-a mirat mult cand a vazut ca stia mai multe decat ceilalti copii.

-         Amy, de unde stii sa scrii si sa citesti?

-         Am invatat de la cineva, domnisoara invatatoare.

-         Parintii tai te-au invatat?

-         Nu, ei nu au timp pentru mine.

-         De ce spui asta?

-         Ma pedepsesc foarte des, iar tatal meu e mereu nervos pe mine.

-         Nu spune asta,. eu am vorbit cu mama ta si stiu ca iti vrea numai binele.

-         De ce nu ma cred? Le-am explicat tot timpul ca lucrurile se vor schimba .

Dupa ce s-au terminat orele, Amy si-a lasat desenele pe banca ei, invatatoarea a observat ca desenele ei erau diferite decat ale celorlalti copii. Erau infricosatoare: cruci arse, serpi, oameni morti si mult sange peste tot. Invatatoarea a scapat desenele pe jos tremurand, vazand ca sunt pete adevarate de sange.

A doua zi cand Sarah a dus-o pe Amy la scoala invatatoarea vorbi serios cu mama ei si a refuzat ca Amy sa mai invete la acea scoala. Sarah pleca suparata, a luat desenele cu ea si acasa i le arata lui Johnny. Amy ii pandea si nu ii mai suporta. Se intreba intr-una de ce nu vor sa o inteleaga si de ce nu le convine ca asa e ea.

Intr-o dimineata de iarna, afara era zapada, geamurile erau inghetate. Amy s-a dus la mama ei cu un cutit in mana, Sarah inca dormea. Incet, a indreptat cutitul catre ea si a incercat sa o injunghie. Johnny era afara, verifica animalele. A auzit-o dintr-o data pe Sarah tipand. Amy s-a asezat deasupra ei si a privit-o direct in ochi. Mama ei era speriata, a incercat sa ii smulga cutitul din mana. O voce diferita vorbea in locul lui Amy.

-         Amy, da-mi cutitul! striga Sarah ingrijorata.

-         Acum ai sa vezi ce pot face!

-         Johnny!!! striga ea plangand

-         Uite mama, ca sa ma crezi ca eu pot provoca multe.

-         Cine esti? Ce ai facut cu fetita mea?

-         Inca mai traieste, numai ca eu o controlez…

-         Da-i drumul! N-o mai rani! Ce vrei de la noi si cine esti?

-         Fetita ta e un inger, dar ceea ce nu stiti voi e ca e ingerul mortii!

-         Amy, ce faci?? striga Johnny

-         Aaa! Mama, tata! Ajutati-ma!

-         Amy, ce s-a intamplat?

Dupa ce si-a taiat venele de la ambele maini, umpland-o de sange pe Sarah, Amy a lesinat. Ea a fost dusa de urgenta la un doctor. Dupa cinci ore, doctorul familiei Fonster care era de incredere le-a spus parintilor ei ca acest caz nu a mai fost intalnit. Amy a ramas cu semne grave pe maini. Cei doi au cerut sfatul doctorului, insa au refuzat. Era prea dureros sa isi vada fiica intr-un loc special pentru copii cu probleme.

Peste o saptamana, Amy s-a reintors la ferma supravegheata de o asistenta. Asistenta era cu ochii pe Amy din ora in ora, dar ea desena incontinuu. Taieturile incepeau din nou sa ii sangereze, mintea ei se intunecase si nu mai putea sa isi controleze corpul. De data asta a atentat la uciderea asistentei, apoi a plecat in curte. Seara, cand parintii ei au ajuns acasa, au gasit-o pe asistenta intr-o balta de sange, fata ii fusese desfigurata si pe perete era un semn pictat cu sange: o cruce cu un sarpe imprejurul ei. Parintii lui Amy au fost ingroziti cand au vazut ce fel de copil au crescut. Johnny, disperat, a luat o puisca de pe perete si a vrut sa se duca dupa Amy s-o impuste. Sarah a incercat sa il opreasca spunandu-i ca Amy are nevoie de ajutor si sa se calmeze, sa lase pusca jos.

-         Da-te la o parte! Povestea asta trebuie terminata.

-         Nu pot sa te las, e vorba de fetita noastra!

-         Fetita noastra a devenit un monstru care trebuie oprit!

-         Johnny, pune jos pusca, nu e vina ei ca e posedata de un demon!

-         Cum e posibil? De ce Amy?

-         Nu-ti pot explica pentru ca nici eu nu inteleg…

Johnny pana la urma a lasat pusca jos si l-a sunat pe doctor pentru a o interna pe Amy, insa ea nu mai era de gasit. Nu se stia cum e posibil ca o fetita atat de inocenta sa fie posedata de un demon.

Timpul trecea repede, ziarele scriau multe despre Amy, Sarah si Johnny erau ingroziti cu gandul ca ea va fi ucisa. Cand s-au uitat in ziarul zilei, au gasit scrise multe lucruri rele despre Amy, precum “Ingerul mortii”, “Un copil posedat de demoni va ucide din nou”, “Amy ucide din nou” si tot felul de stiri despre ce se intamplase la ferma Fonster.

Doamna Fonster a fost mutata intr-un azil de frica sa nu vina dupa ea.Amy a plecat departe de ferma si a ajuns intr-un oras numit Dreamville…

Sue, scria povestea "Ingerul mortii".