Cap. II – Dreamville
Dreamville era un oras linistit, plin cu oameni prietenosi, cladiri inalte, scoli si gradinite cum nu s-au mai vazut. Totul era nou pentru Amy, se uita in jurul ei, cu o privire pierduta. Se simtea ca si cum ar fi ajuns intr-o alta lume, totul era diferit de locul unde s-a nascut ea. Amy a intrat intr-un parculet, sa se odihneasca.
Erau multi copiii care se jucau, parcul era plin cu leagane, un topogan si un loc micut unde sa te joci cu mingea. Brusc, Amy a adormit pe o bancuta, era epuizata din cauza drumul strabatut. D-na Hunt si fiul ei, au gasit-o pe Amy, singura si flamanda. I s-a facut mila de ea si a hotarat sa o ajute. D-na Hunt era o tanara vaduva, ramasa singura cu fiul ei, Tommy, avand aceeasi varsta ca Amy.
- Micuto, te simti bine? a intrebat-o d-na Hunt
- Ajutati-ma, va rog! spuse Amy cu o voce ragusita
- Unde sunt parintii tai?
- Vreau sa merg acasa…
- Mama, cred ca nu se simte bine. Uite!
- Doamne, e bandajata la maini! Trebuie sa o ducem la un doctor.
- Nu pot respira…
- Tommy, ajuta-ma! Deschide usa de la masina.
Amy auzea vocea Sarei, in mintea ei. Amy a alunecat intr-un vis profund. Doctorita a examinat-o si a prescris o reteta pentru ranile micutei, i-a mai dat o reteta, d-nei Hunt, pentru gripa. D-na Hunt a dus-o pe Amy la ea acasa, a culcat-o in camera de oaspeti si astepta cu nerabdare sa se trezeasca. In timp ce Amy dormea, d-na Hunt ii ingrijea mainile ranite. D-na Hunt se intreba de unde a venit si se gandea ca cineva i-a facut rau, apoi a abondonat-o. Mai tarziu, Tommy a vazut-o pe Amy ca si-a deschis ochii..
- Mama, s-a trezit fetita! striga Tommy
- Ce bine! Ma duc sa vad cum se simte.
In casa d-nei Hunt, au venit in vizita cativa neamuri. Ea statea un pic de vorba cu ei, pana se trezea Amy. Tommy o privea neincetat. Amy era slabita, statea in fund si se uita speriata, in jurul camerei, in care se afla. D-na Hunt a intrat incet in camera, bucuroasa ca s-a trezit. In maini avea o tava cu mancare, i-a adus micul dejun. Amy a acceptat sa manance un pic din cerealele cu lapte si cateva fructe. A imbracat-o, a aranjat-o si apoi a prezentat-o familiei.
- Micuto, nu ne-ai spus cum te numesti? intreba curioasa d-na Hunt
- Numele meu este Amy.
- Imi pare bine, Amy! Arati mult mai bine in aceasta rochie, te prinde bine albastru.
- Multumesc, d-na!
- Aceasta este familia mea: el este Tommy, fiul meu, matusa, unchiul si una dintre verisoarele lui Tommy, Elisa.
- Imi pare bine sa va cunosc!
- Amy, de unde ai venit? intreba Tommy
- Nu stiu..
Totul mergea bine pentru Amy, deocamdata avea o familie adoptiva si se simtea foarte bine in preajma lor. Au ramas uimiti cand au vazut ca Amy stia sa citeasca, sa scrie, sa vorbeasca si sa manance frumos. Ei credeau ca a fost parasita de parintii ei, dupa cum arata atunci cand au gasit-o in parc. Insa lucrurile se complicau in fiecare zi.
Tommy a intrat in camera lui Amy, sa o intrebe daca vrea sa se joaca cu el. Tommy a auzit-o ca se certa cu cineva in camera ei, a deschis putin usa si o privea speriat.
- Pleaca, nu vreau sa te mai vad! striga Amy
- Amy…
- Amy nu e aici, nu te mai apropia de ea! spuse demonul cu o voce infoiata
- Ce ai patit? Te simti bine?
- Tu esti in plus aici, lasa ca scap eu de tine..
- Mama, ajutor!
- Tommy, imi pare rau. Nu vreau sa iti fac rau...Fugi!
- Nu pot sa te las asa, imi e frica..
- Te omor eu si apoi o omor si pe mama ta... Fugi la d-na Hunt, repede!
- Mama! Amy nu se simte bine!
- Ce s-a intamplat aici? Ce e cu dezastrul asta?
- Mama, Amy a vrut sa imi faca rau…
- Ce tot spui acolo? Amy, te simti bine?
- Da, d-na Hunt.
Era o mare dezordine in camera lui Amy, patul era rasturnat, jucarile erau agatate pe tavan, geamul era spart. Tommy a vazut-o ca tinea patul in aer, nici el nu stie cum de a reusit sa sparga geamul fara sa arunce cu ceva in el sau sa dea cu pumnul. Ceea ce a vazut Tommy pare de necrezut, Amy statea in mijlocul camerei, iar lucrurile zburau in jurul ei.
D-na Hunt a chemat pe cineva din casa, sa ii aranjeze camera, insa nu l-a crezut pe Tommy. Amy doreste sa ii dezvaluie adevarul despre ea si despre demon.
Lui Tommy ii era frica de Amy si incerca sa o evite.
- Tommy, te rog, vreau sa vorbim!
- Eu nu vreau sa te ascult!
- Te rog, e ceva important..
- Vreau sa pleci din aceasta casa. spuse suparat Tommy
- Tommy, stiu ca iti este greu si frica, dar nu-ti voi face nici un rau. Imi pare rau pentru cele intamplate.
- Esti un monstru! Nu te apropia de mine!
- Eu sunt un inger al…mortii!
- Cum adica un inger al…asa ceva nu e posibil. Esti o fetita de 8 ani care tortureaza oamenii. Amy, tin la tine ca la o sora!
- Stiu, Tommy! Am intrat brusc in vietile voastre. Eu am parinti, numai ca am fugit de acasa, exista un demon caruia ii place sa controleze totul, mai ales corpul meu.
- Ma simt foarte rau, Amy! Trebuie sa ma intelegi ca ceea ce spui nu are sens, tu esti de vina pentru tot ce se intampla.
Tommy s-a infuriat si a lovit-o pe Amy peste fata. Amy il privea cu lacrimi in ochi, incercand sa-i explice ca totul se va termina. El era confuz, speriat si trist, dar tot nu vroia sa auda de Amy pentru ceva timp.
Dupa cateva saptamani, d-na Hunt, a pegatit un cos cu bunatati, pentru o iesire in familie la un picnic. Sarah, mama lui Amy, a presimtit ca fata ei va fi in pericol. In cele din urma, Tommy, va incerca sa se apropie de ea, mergand cu totii la picnic.
- Sper sa-ti placa plimbarea si mai ales picnicul. spuse bucuros Tommy
- Suna palpitant, sunt sigura ca o sa-mi placa!
- Tommy.. Amy.. Aveti grija sa nu va pierdeti! striga ingrijorata d-na Hunt
- Acest loc imi este cunoscut…
- Amy, vino, vreau sa iti arat lacul!
- Nu! Nu vreau…
- O, haide! N-o sa patesti nimic..
- Nu-mi place acest loc, ma sperie!
- Mama a spus ca avem voie in apa. Amy, ti-e frica de apa?
- Tommy, eu nu…
Tommy a reusit sa o bage pe Amy in lac, desi ea l-a rugat sa nu faca asa ceva. De data asta, Tommy va suferi consecintele, care aveau sa urmeze. Demonul l-a prins de cap, apoi l-a impins sub apa, incercand sa-l inece.
- Nu esti un copil prea istet! spuse demonul razand
- Amy, da-mi drumul!
- Te-am avertizat, dar n-ai vrut sa asculti. Amy este doar a mea!
- Cine esti?...Ce vrei?
- Sunt Ingerul mortii, iar tu vei fi urmatoarea mea victima.
- ,Nu-mi pasa cum ti se spune, imi vreau prietena inapoi! spuse Tommy, incercand sa supravietuiasca.
- Nu te obosi, eu ii controlez corpul si mintea.
- Insa, inima…nu!
- Cum iti imaginezi tu, ca o vei salva?
- Ea tine la mine, n-o sa-mi faca rau…
- Poate ca ea nu, dar eu da! Spuse demonul disperat, il tinea de cap cu intentia sa il inece, insa Tommy se zbatea, pentru a nu-i face pe plac demonului.
Daca il lovea pe demon, automat o lovea si pe Amy. Tommy il prinde si el la randul lui, pe demon, si-l baga cu totul in apa. D-na Hunt a plecat sa-i caute, l-a vazut pe Tommy cum o baga pe Amy la fund si a intervenit repede, sa nu se intample ceva rau. El a ascuns adevarul fata de mama lui, el credea ca Amy era posedata, a ezitat sa-i zica adevarul mamei lui. Tommy a luat vina asupra lui, spunand ca a fost ideea lui de a se scufunda sub apa. A vrut doar sa se joace cu Amy.
- De ce nu i-ai spus adevarul mamei tale?
- Amy, mi-am dat seama ca esti un inger, un copil inocent, ai nevoie de ajutor.
- Nu, mai bine plec. Nu vreau sa se intample ceva rau!
- Era sa ma inec…Ce poate fi mai rau? spuse Tommy sarcastic
- Tommy, cu demonul nu te poti juca.
- Vreau doar sa te ajut, nu-mi place cand suferi.
Dreamville este un orasel magic, asa au declarat oamenii. Acest oras indeplineste dorinte, iar Tommy si-a dorit o surioara si a gasit-o pe Amy. El ar vrea ca Amy sa fie libera, fara ca cineva sa o manipuleze sau s-o conduca spre un drum rau.
Intr-o zi, una dintre verisoarele lui Tommy, mai mare cu cinci ani, Samantha, a venit in vizita. Ea era foarte apropiata de Tommy, venea des pe la matusa ei. Samantha nu o simpatiza deloc pe Amy, o invidia si o vedea ca pe o intrusa. Observa ca Tommy prefera sa stea mai mult cu Amy decat cu ea, avand toata atentia asupra ei.
- Samantha, ai facut cunostinta cu Amy? intreba entuziasmata d-na Hunt
- Da, matusa! Este o fetita foarte simpatica! raspunse Samantha prefacandu-se. Matusa, unde ati gasit-o pe Amy?
- Amy, este orfana, am gasit-o intr-un parc, era ranita si nu am vrut s-o las acolo singura.
- Acum aduni copii de pe strazi?... Of, matusa!
- Este o fetita speciala, mai ales pentru Tommy. spuse d-na Hunt, multumita de prezenta lui Amy.
Samantha n-o indragea deloc pe Amy, isi doreste sa dispara din familia ei. A vazut ca e mai mica si slabuta decat ea, a inceput sa isi bata joc de ea fara ca matusa ei sa-si dea seama. Din cauza invidiei, Samantha a impins-o pe Amy afara din casa. A reusit “sa-l scoata din pepeni” pe demon.
El a pus-o pe Amy sa se razbune crunt pe Samantha. A prins-o de maini si a trantit-o de podea. Cu propriile ei maini, i-a scos ochii si le-a pus linistita la ea in buzunar, lasand-o fara rasuflare intr-o balta de sange.
El a pus-o pe Amy sa se razbune crunt pe Samantha. A prins-o de maini si a trantit-o de podea. Cu propriile ei maini, i-a scos ochii si le-a pus linistita la ea in buzunar, lasand-o fara rasuflare intr-o balta de sange.
Amy a trantit-o pe Samantha in spatele casei, intre pungile de gunoaie, apoi fugit repede, speriata, catre baie sa se spele pe maini. Cand a dus gunoiul afara, Tommy a observat-o pe verisoara lui, intinsa pe jos, moarta si fara ochi. Tommy a anuntat-o pe mama lui, iar mama lui a anuntat politia. Amy a fugit repede din casa, lasand in urma ei o scrisoare pentru Tommy.
- O, nu! Amy, unde esti? Mama…
- Ce s-a mai intamplat?
- Amy, a disparut! Nu e in camera ei si nici in alta parte a casei.
- O, doamne! Tommy, trebuie s-o gasesti. Sigur s-a speriat, saracuta!
- Stai un pic…Ce este asta?
- Ce ciudat, ti-a lasat o scrisoare!
“Draga Tommy,”
“Imi pare rau pentru Samantha, dar ea avea dreptate, sunt o intrusa. Nu am nici un drept sa intru in familia voastra. Vreau sa stii ca am fost fericita alaturi de voi, sper ca intr-o zi ma vei ierta, pentru ca am vrut sa iti fac rau. Tin la tine ca la un frate, pentru mine vei ramane mereu fratele meu. “
“Ramai cu bine,
“Ingerul mortii.”
- Amy, nu! Eu am nevoie de tine! Mama, de ce a plecat?
- Tommy, fiule, imi pare rau!
- Nu se va mai intoarce, am pierdut-o pe Amy! Mi-am pierdut surioara!
- Stiu, amandoi am tinut mult la ea. Trebuie sa o lasam sa-si gaseasca drumul spre casa. spuse d-na Hunt, imbratisandu-si fiul
Intre timp, la ferma…Johnny si Sarah s-au obisnuit fara Amy, se descurcau binisor cu gospodaria lasata de d-le Fonster. Sarah i-a dat vestea cea mare lui Johnny, vor mai avea un copil. Insa, lui Sarah ii era frica sa nu se intample aceleasi lucruri cum s-au intamplat cu fiica lor, Amy.
Amy a realizat, ca de fapt, orasul Dreamville a fost, doar un vis pentru ea. Ii era dor de parintii ei si de locul numit…acasa!
Tommy nu va inceta sa o caute pe surioara lui, oriunde-ar fi. Amy s-a refugiat intr-o cabanuta parasita, unde a ramas peste noapte. Inainte sa adoarma, a gasit o oglinda sparta pe jos. A luat un ciob mai mare si a privit profund in ochii ei cei negri furtunosi, spunand:
- “Esti un demon, nu un inger! Nu poti sa te apropii de oameni fara sa-i ranesti. Mai bine as muri, sa scap de singuratate si de tristete. E numai vina ta…demonule, sunt ingerul mortii!...Te urasc!”
Oboseala i-a intunecat mintea, spargand ciobul de pamant. Demonul i-a tulburat sufletul, mintea si i-a otravit trupul cu puterile lui. Viata ei se afla in mainile demonului…
 |
| In mintea mea, asa arata micuta Amy! |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu